VREMEA

sâmbătă, 31 martie 2012

Remember 2005-E

"Fara a avea pretentia ca le stie pe toate autorul acestui quelqu'chose incearca sa iti comunice şi în săptămâna cu numărul 5 ceva. Sa vedem...esti pe "frecventa lui" ?


Săptămâna cu numărul 5. ( V )
Am spus de la început că discutăm aici despre tot şi despre nimic, despre toată lumea dar în fond despre nimeni şi în acest ton strict vom păstra dialogul de săptămâna asta.

Pentru că săptămâna asta vorbim despre un cerc....vicios sau, dacă tu vrei, despre capacitate fiecăruia de a fi propriul său shef. Aş începe cu o persoana sus-pusă (a nu se lua ad literam ok?) care prin deciziile sale influenţează viaţa unora mai mici.... in grad.... in statură socială. Dar şi aceştia influenţabili, la rândul lor au contribuţia lor la influenţarea altora mai mici in "grad",care şi ei la rândul lor................... înţelegi ce vreau să spun? Să luăm de exeplu un mare şef de la RAR (fara nici o aluzie.....serios) deci, şeful trasează conduite pentru angajatul Gică, care angajat fiind pus intr-o astfel de situaţie îi transmite vecinului de la scara B ca nu mai poate sa-l ajute. Vecinul de la scara B astfel, fiind pus într-aşa o postură şi........ ştiindu-se cu datorii la prietenul Marcel, îi spune acestuia că nu se mai poate. Şi Marcel ii spune fiului, în cele din urmă că e mai bine să-şi repare întâi maşina. Această poveste se repetă în fiecare zi, la fiecare secundă în minunata noastra ţara. Nu vreau să zic aici că de-abia acum mi-am dat seama. Nu. Nu vreau să zic nimic de fapt, observ deci exist cum fiecare e shef pe viaţa lui dar de fapt pe o mica particică din viaţa celor din jurul său. Şi de fiecare dată când te vei întâlni cu unul din eroii poveştii mele, fiecare va da vina pe SISTEM. Normal atunci mă întreb......... SISTEMUL nu este facut din oameni?, nu cumva fiecare din noi contribuim la menţinerea lui in aceasta formă?, şi nu cumva ne convine cum se mişcă treaba în stadiul de faţă? ....sau să refolmulez : Câtă putere are sheful cel mare în povestea noastră şi câtă cel din capătul opus? Cine e de fapt adevăratul său shef? Primul ......sau.......ultimul.

Iţi mulţumesc şi aştept comentariile tale la adresa binecunoscută.
Cu drag...Andy"

vineri, 30 martie 2012

( )

Între paranteze am pus ca și ”titlu” acestei postări, pentru că...nu am găsit nici un titlu. Bineînțeles că articolele pe care le-am scris cu anii ăia mulți în urmă vor continua să fie postate, dar acum am chef de altceva. Atât de real. De 2012. Pentru că stăteam în fața laptop-ului la ora asta eu cu mine. Astazi. Să mă simt bine. Eu cu mine. Fără nimic altceva. E...liniște și mai am timp și chef să las asta scris aici undeva, cu toată certitudinea că oricum nu va conta. Dar astăzi...mi-am răpit din toată agitația aceste câteva minte pentru mine. În tot egoismul. Acum mă gândesc la vremurile copilăriei, animate de cea de care ne amintim și acum. La fix un an de zile. Acum stau să îmi amintesc de lucruri și oameni frumoase și frumoși. Acum, stau doar cu mine. Și e bine. Bineînțeles că tot ce las aici scris se poate interpreta într-o mie și una de feluri, dar nici că-mi pasă. Afară s-a-ntunericat, picurii de ploaia și ei au stat...e seară... Cred că aș putea face și următorul lucru: să las doar puncte de suspensie......................................................................................... așa .......................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................
Dar s-ar putea să nu mai înțeleg eu nimic din toate astea când îmi voi reciti gândurile peste ani și ani și ani...
Nu-i tragic nimic, dar lucrurile care contează pentru fiecare în parte sunt atât de fragileși atât de nebăgate în seamă uneori, încât tot ce pot spune este că-i...păcat. Viața merge mai departe, românii au talent, se apropie campania electorală, nu trece zi fără un breaking news, tot de criză ne lovim că e cea mai bună scuză, euro crește, dolarul scade, incertitudinea e noua siguranță și eu mă repet :Eagles - hole in the world

Asculta mai multe audio diverse


szeretlek nagy-mama

luni, 26 martie 2012

Remember 2005-C

"Fara a avea pretentia ca le stie pe toate autorul acestui quelqu'chose incearca sa iti comunice din nou ceva. Sa vedem...esti pe "frecventa lui" ?
Saptamana cu numarul 3 ...



Ai observat că în orașul îsta se întâmplă multe chestii? Interesant nu-i
așa? Vezi la știrile locale in fiecare seară tot felul de treburi... că se
deschide podul gării (finally!!!) că nu merg semafoarele din centru sau că
o doamnă trebuie să facă autostopul în fiecare zi în față la Mc Donalds și
deja s-a obijnuit cu "comportamentul necivilizat al ăstora de-și oferă
serviciile de transport în particular
".

Așa că ....cu toate că nu ai zice, lucrurile se intamplă..........se mișcă (da -
știu e luată din spotul de la Petrom...și ce-i dacă!?) Eu nu m-am prea
mișcat zilele astea - 7 - care au trecut. Chircit de frigul ce s-a instaurat,
obsedat de pornirea motorului mașinii cu cel puțin 5 minute inainte de a
pleca undeva - ca să se încălzească, toat
ă săptămâna am dârdâit.
Sincer. Și pe lâng
ă asta am făcut cunoștință cu instinctul de ciurdă al
multora dintre noi. Cum ? Păi............dac
ă îți mai aduci aminte, anunțat cu
surle și trâmbițe avea să se deschidă și în micul nostru târg rețeaua de
magazine +. Faiă treabă, am aflat să văd și eu ...joi. De ce joi? Mai
întrebi? Păi luni, în ziua deschiderii mi-am propus să trec și eu să văz
minunea. Dar spre uimirea mea așa s-a gândit și jumate de Sibiu, eXact în
aceeași zi. Și cum st
ăteam eu cu ochii mari ațintiți spre mulțimea care
aștepta altă mulțime să iese ca să prindă un coș liber, n-am putut să nu
m
ă gândesc la știrile de tv. Acele minunate jurnale de știri care ne prezintă
tristețea românilor, durerea lor....ce mai........sărîcia lor. Și cum stăteam
eu așa , în mașina preîncălzită și mă uitam la românii mei "săracii" cum
ieșeau fiecare cu câte un televizor în brațe, un sistem audio sau coșurile
pline, făceam comparația cu majestatea sa presa care - nu-i așa - ne arată
doar adevĂrul , realitățile ! Halal sărăcie, mi-a trecut prin minte, păi dacă suntem
săraci lipiți pământului de ne cumpărăm numai 1 coș /sesiune e jale
mare ..nu? A ...și mai e un aspect, tot apropo de reactia asta de ciurdă.
Interesant este instinctul , pe lângă puterea de cumpărare mai mare sau
mai mică a fiecăruia. Deci, nu am ințeles și nu am să ințeleg niciodată
treaba cu statul la coadă. Am stat și eu....că a trebuit, am prins și eu
perioda cu pâinea raționalizată, am stat cu tatăl meu la coadă la benzină
lângă stadion în ștrand, că trebuia, da' mă gândeam că și asta s-a
schimbat in România pe lângă multe lucruri...in bine (că nu mai TREBUIE
să stai la coadă). Probabil că m-am inșelat, de fapt încep tot mai tare să
cred că românului îi place să stea la coadă, dacă nu de altceva, poate din
nostalgia unor vremuri - zic eu - de mult apuse. Mă tot gândesc la marile
campanii de publicitate / marketing comparativ cu ăștia ai noștri care stau
în fața magazinului cu ceasurile să prindă și ei la ciolan. Păi pe de o
parte nu-i înțeleg pe bieții naufragiați care stăteau in fața ușilor, de teamă
că "o să se gate..." și pe de alta pe directorașii de unități care se cam gândesc
câtă marfă să aducă să ajungă tată, barem vreo săptămână de la marea
deschidere, așa....lejer. Nu? Adică, care e puterea, magia de-i îndeamnă
pe ăștia de stau la coadă cu orele și pe de altă parte cum să-ți faci un
plan ca să-i mulțumești pe toți? Și foarte important - cum poți să calculezi
cam câtă lume va veni în prima zi și care e puterea de cumpărare? Incep să cred că suntem un popor "dus".........la cap, mă refer. Și ca sa citez : "de-aia nu ne mere' 9 bine". La cât mai multe astfel de grand opening-uri ca să alimentam și noi - zic - amintirea
vremurilor apuse când stăteai la coadă și, nu-i așa, să sărăcim și mai mult
poporu' ăsta care de-abia trăiește de pe o zi pe alta..mama ei de Romanie!

În altă ordine de idei, am mai observat crâmpeie de realitate sibian?
(să-mi dea bani echipa de la Realitatea de pe sibiu, că-i fac reclamă :-)
S-au schimbat semafoarele la Dumbrava. Foarte bine, da' ce nu era bun
la alea vechi? Habar n-am da' am o teorie a conspirației pe care n-am să
ți-o zic incă, nu de alta dar rubrica e nouă pe site și încă nu-s așa de
"mare". Dar dacă tot suntem la subiect, s-au mai schimbat : circulația pe
strada Mitropoliei, prioritatea sensului giratoriu de pe B-dul Spitalelor, s-a
dat drumu' la circulație pe podul gării și (cumva așa) pe lângă Liceul de
Art?. De ce-ți spun toate astea? Păi pentru că într-un oraș cu vreo 7
posturi de radio (atâtea erau ultima dată când le-am numărat-însă POT să
mă inșel !), băi nimeni nu se deranjează să trimită un fax la redacții să
anunțe că se lucrează pe nu știu ce stradă, gen Morilor, sau că "
dimineață între orele X și Y se vor vopsi trecerile de pietoni pe str Z"
Enervant e că ajungi în situația de a sta ca boul la trecerea nouă și-ți
strici toată dispoziția (ca să fiu drăguț). Serios acum. A și ca să închei, se va mai deschide o pizzerie undeva in piața mare. Știu pentru că trebuia să le fac reclama, de vreo
2 săptămâni, dar fiind oameni serioși - evident nu m-au mai sunat. (I-am
făcut cu faza asta nu?) Glumesc. Sau nu.

A și mi-am pus net.Interesează pe cineva? Eu tot o să zic. Frate ce greu e să-ți tragi net in ziua de astăzi, dacă ai neșansa de a sta la casă (neșansă privitor la aspectul net). O prietenă îmi povestea ca RDS-ul n-are nici o intenție de a apărea. Cu toate că - nu-i așa toți avem cablu de la RCS. Să ne trăiasca. și ăștialalți, incearcă da' nu se poate. Păi la mine de-abia au ajuns că nu știu ce calcule și-au făcut ei și că nu le renta la momentul respectiv. Așa că dacă stai la casă și folosești cu încredere serviciile dial-up ca să nu zic Romtelecom condoleanțe inca o dată.

M-am aberat destul săptămâna asta? Păi și n-am zis nimic de grevă.
Hai să vorbin de grevă. Și aici contez pe sprijinul tău să mă ajuți, da?
Dă-mi și mie aici pe site un semn că am dreptate sau nu. Hai să vorbim .
Deci (fără deci) când eram eu mic așa...făceam meditații pentru BAC. Cu
o tanti foarte frumoasă dar care se și pricepea la limba franceză (nu te
gândi la prostii :-)serios. Și făcea și bani faini cu treaba asta. Știindu-se
faptul că la fel ca doctorii, profesorii au salarii mici DAR…..dar nu vezi nici
un prof sărac, îmi dau cu părerea că treaba asta cu mai mulți bani nu prea
stă în picioare. Părerea mea. Și aia cu......condiții occidentale e apă de
ploaie, atât de general fiind "condiții occidentale" Ăsta de eu pot să înțeleg că
toți profii ar trebui să se folosească de parcul de mașini al universității ticsit cu Jeep-uri. Așa că.... am vorbit și de grevă.


Acum chiar plec.
Iți mulțumesc incă o dată că ai fost cu mine in F.M. Și săptămâna
aceasta, până data viitoare te salut și te să...rut.

Al tău, Andy

sâmbătă, 24 martie 2012

Remember 2005-B

Fara a avea pretentia ca le stie pe toate autorul acestui quelqu'chose incearca sa iti comunice din nou ceva. Sa vedem...esti pe "frecventa lui" ?

Numaram incontinuu, unu, doi, trei, patru...zilele saptamanii - caci despre ele vorbim. Vin si pleaca, una dupa alta, unele mai diferite, altele aproape ca seamana intre ele......le traim cu bune cu rele si undeva pierdute in vasta lume a literelor de pe wewewe-uri le numaram si le disecam. Ne aflam in Saptamana cu numarul 2 de "articole cu Frecventa Medie". De la bun inceput reamintesc celor care inca nu stiu cum sacategoriseasca acest "produs" ca nu e nevoie. Ideea o dau eu, parerea o dai tu. Si inca o data, pentru cei ce au deschis mai tarziu aparatele TV...salut si bine ai venit in FM.
Eu sunt Andy.

Saptamana pe care tocmai o incheiem "(deci) -ca sa dechidem o alta" ca sa citez la intamplare, a debutat cu un moment fericit. Asa ca din capul locului ii spunem felicitari lui Marius.Stie el de ce. (tot in paranteza, imi place treaba asta pe care o mai vad pe esemes-urile de pe tv:sunt neshte tipi care vorbesc intre ei.Habar n-ai ce din cauza ca toata conversatia lor e asa: -"salut mersi ptr. aia" / si celalalt raspunde -"cu placere da' cu treaba ailalta cum ramane?") ........ "BETON frate"!!! Lasandu-i pe baietii aflati in treaba la locul lor, imi dau cu parerea despre alte trebi importante care au "miscat" viatza burgului (si asta-mi place cu "viatza burgului"). In concluzie am fost la concert SISTEM. Buna formatie, fain club, proasta reactia publicului dar deh ...suntem in Sibiu unde cel mai impresionant moment al intregii seri pot spune ca a fost MC-ul, mai pe romaneste eMsI-ul. Care eMsI baga din culisele - ce stiti si am sa va spun si eu - , dar ca sa par interesant urmatoarele:(doua puncte) "...Care spunea ca in Sibiu lumea stie sa se distreze avea dreptate" , sau "Sibiu, tu stii cel mai bine sa te distrezi", sau " Atmosfera cea mai tare e in Sibiu"...........mdeah. Dupa treaba asta...a inceput in sfarsit concertul, moment in care cred eu pana si microfonul eMsI-ului a rasuflat usurat. Si vine miercuri, o zi tare speciala. De ce atat de speciala. Pai miercuri m-am aflat in compania delicioasa a unor......oameni care traiesc in Romania, pe care ii vezi pe strada, trec pe langa tine, care arata ca tine sau ca mine, dar asta nu inseamna ca sunt neaparata normali. Bineanteles in sensul bun. Sa ma explic. Oamenii astia cu care (nu-i la radio deci nu e cacofonie da?) De la capat, oamenii astia traiesc intr-un univers al lor , paralel de al nostru.cred eu al tuturor. Sau poate ca m-am uitat eu la prea multe filme americane si incep sa-mi fac in consecinta ganduri asupra viitorului sumbru pe care il imbratisez in fiecare zi. Deci (fara deci), aceste personaje gandesc incet.....sau.......gandesc? Ii intereseaza ceva?.....orice?...eu mi-am dat cu parerea ca....nu. Bine intuit, urmeaza explicatia : pai luand un exemplu la intamplare, daca vei intreba vreodata pe cineva "Ce mai faci?" si iti va raspunde "cum adica?" sau daca vei observa uimirea de pe fata lui/ei la vederea unui fier de calcat mc/de voiaj insotita de expresia "oaaaa pai cum se fac si dintr-astea?" atunci nu e de bine. Si starea lor se reflecta in tot ceea ce fac. In primul rand au fetele alungite, inspre plictisite, nu stiu care e cauza dar eu asa le-am vazut. N-au nici un interes asupra nici unui lucru si nu de putine ori sunt persoane fara spirit de initiativa. Combinatia fatala pentru acest tip de persoane este sa dea sansa peste ele si sa strambe din nas in semn de ingretosare.Daca nu ti-ai dat seama pana acum, vorbim despre trairi, ganduri, emotii, stiluri de persoane. Fara a le critica sau lauda, le facem un portret din afara aici, si asteptam cu drag opinii pro contra sau marturii ale intalnirilor cu aceste persoane de la tine.

Caz 1: personajul este linistit, plictisit, si gaseste in hobyy-ul sau o sursa de placere si/sau inspiratie. E genul tipului care, desi n-ai zice la prima vedere poate sa nu scoata o vorba din gura timp de ........3...6 ore. Acest tip de personaj tace, neimpartasindu-ti din activitatile sau preocuparile sale. El face ce-i dai. Si cu mult drag. Dar ...tace. noi ii uram sa fie sanatos.

Caz 2: personajul este linistit, plictisit,insa de data aceasta linia trasaturilor se schimba putin, personajul este mai comunicativ, isi da cu parerea despre subiecte care nu-l intereseaza neaparat, poate sustine o conversatie, duce o idee pana la capat, o si argumenteaza, dar din pacate are i o slabiciune mare. Este din cale-afara de fitzoasa. Nu stiu ce inseamna pentru tine din cale-afara, dar in cazul meu pot sa zic ca daca ai fost exagerat de rasfatat de mic si dupa ce ai crescut mare situatia nu s-a schimbat prea mult, iti va dauna la batranete....asta in cazul in care nu vei ramane la fel de rasfatat si la 90 de ani. Traiasca! Ce inseamna exagerat de rasfatat? Feliile de.......... cascaval sa zicem, trebuie sa aiba o anumita dimensiune altfel pica testul, la fel se intampla si cu bauturile. Textura lichidului trebuie sa fie perfecta, in caz contrar nu-ti recomand sa lucrezi intr-un restaurant si sa-l ai pe respectiv client....Ma intreb cat de greu este pentru
acest tip de personaj sa-si cumpere ceva. Si in acest caz ii uram bafta multa in viata, ca va avea nevoie.

Caz 3: personajul nu este linistit, nu este plictisit, are un bagaj mare de cuvinte ce trebuie rostit / minut si gaseste in fiecare din bucuriile sau tristetile mici ale vietii o intreaga telenovela. Vorbesc aici de puterea unei scame de a-ti strica o zi intreaga, de soferul din fata care iti intinde in primele 3 secunde nervii la maxim si asa mai departe. Acest ultim caz il invidiez............sincer, ce n-as da ca singurele mele probleme sa fie daca ma trezesc la 9 sau la 12 astazi....de restul se ocupa...........altii. Acestui ultim caz ii uram cu tot dragul o viata cat mai linistita, lipsita de evenimente mari ca - vorba aia - daca cu astea mici nu te poti
descurca ce te faci cand cazi in adevarata viata.

Toate aceste 3 tipuri de personaje, ma duc cu gandul la o singura concluzie: ca oricat te-ai stradui sa critici pe cineva, sau sa lauzi pe altcineva, tot timpul se va gasi cineva...(ma repet?) sa-ti spuna ca de fapt nu e chiar asa. Mi se tot spune ca "nu poti sa fi asa direct" asa ca imi asum tot ce am scris mai sus, ma declar bucuros ca sunt capabil sa privesc, sa ascult, sa inteleg si sa spun firesc de omenesc ce bine ca nu sunt asa.
Acum unii vor profita de aceste ultime cuvinte pentru a rasuci situatia in favoarea lor si ar spune pe un ton rautacios : "ce noroc ca tu le stii pe toate si ca esti perfect" si am sa le transmit un gand : ce noroc ca exista oameni care intotdeauna vor lua apararea altor oameni, chiar daca o fac petru ca cred ca li se poate intapla si lor. Dar........vorba aceea, si eu sunt un caz pe tablita cuiva.........poate chiar a ta.

Pana saptamana viitoare, iti multumesc si te salut. Andy

joi, 22 martie 2012

Remember 2005-A

Mi-am adus aminte că mă mai prosteam eu cu scrisul a tot felul de idei încă de acum mulí ani. S[ fie vreo 7 cred. My God! At]ta a trecut? Enfin. Am găsit ceea ce făceam pe atunci și am făcut copy/paste :
Astăzi, primul articol :

"Fara a avea pretentia ca le stie pe toate autorul acestui quelqu'chose incearca sa iti comunice ceva. Sa vedem...esti pe "frecventa lui" ?
Salutare tuturor. Poate un salut banal, nu m-am gandit prea tare. N-am vrut sa gasesc in formula deinceput - ca de altfel si in cea de final o treaba mareata, cum vezi pe la televizor, sau auzi la radio. Nu, pentru ca aici incerc altceva. Fara ratinguri, fara reguli, fara teama ca cineva sa-ti atraga atentia ca ai ...>

gresit sau ca in multe cazuri "sa te indrume, sau sa-ti dea o idee". Aici suntem doar noi si incercam sa gandim. Uneori prea mult, alteori cu mari scapari, in acest loc incercam sa cream o intimitate. Sa comunicam unii cu ceilalti. Poate ca suntem multi, poate ca suntm putini, poate ca nici nu prea conteaza pentru tine ce scriu eu aici, dar asta-i farmecul internetului. Foarte multe litere aruncate me 'j de mii de pagini....unele cu sens, altele pur comerciale, altele care te atrag in diverse ipostaze gen ghicitul in palma, dar poate - zic - putine citite cu adevarat. De la bun inceput facem o regula. Ca sa stim si noi ce se intampla, pe sistemul "texte texte, dara sa stim si noi".
Eu sunt Andy. Nu-i nimic daca nu ma cunosti. Si daca da, eu nu ma supar. Prin natura meseriei mele, trebuie sa ma deschid la minte in fiecare zi. Intr-o mie si una de feluri distincte. Asa ca m-am gandit eu, sa te iau cu mine in acest journey. La propriu se va intampla in felul urmator: O rubrica saptamanala de opinii din cele mai diverse, cu tinta rareori definita. Un peisaj, o expresie, un sentiment sau de partea cealallta un banner nou, un taximetrist nervos, unul care nu a semnalizat, altul care s-a luat la bataie, vecina de la 4 care asculta manele la maxim, tti sunt subiecte pentru ceea ce va urma. Ii vedem zilnic, ii auzim, ii simtim, sunt langa noi asa ca personajele vor face obiectul vorbirii noastre. Apoi sunt sentimentele, pe care le traim zilnic, minut de minut (asta a sunat ca intr-un promo de stiri) care isi vor avea locul aici.

Va fi.....un fel de nici un fel. Neputand fi incadrat nicaieri, ne-am hoatart sa-i spunem...F.M. FM pentru ca daca totul iese bine o sa reprezinte semnul pentru o Famile Mare, FM pentru ca, fiind o data pe saptamana cu el vom pecetlui rezonantacelor 7 zile din calendar cu noi si nu in ultimul rand FM, deoarece in cel mai rau caz, initiativa mea poate fi catalogata drept Foarte Mediocra.

Aici e momentul sa multumesc de gazduire sibiuonline.com si sa te invit sa-mi scrii parerea ta sau comentariul tau oridecateori crezi ca ai avea ceva in + de zis, sau, - vorba aceea - ceva in minus.

Si astea fiind zise daca ai ajuns sa citesti pana aici (treaba asta tot de pe net m-a inspirat) ramane ca am facut cunostinta, ca in cel mai rau caz ti-am atras atentia si poate ca te-am facut sa astepti urmarea saptamana viitoare.

Iti multumesc frumos de timpul acordat si cu respect te salut.
Andy "

vineri, 2 martie 2012

Teodor “Fane” Tulpan povesteşte cum este să fii călător în lume

Marţi, 6 martie, alpinistul Fane Tulpan, primul român ce a cucerit Everestul, vine în faţa pasionaţilor de călătorii să îşi povestească întâmplările din timpul celor 16 ani de expediţii pe cele mai înalte vârfuri ale lumii. El va povesti prin imagini şi trăiri cum orice vis poate deveni realitate, chiar dacă pentru a-l realiza eşti nevoit să treci de multe obstacole.

Prin această întâlnire, Teodor Tulpan deschide o serie de evenimente destinate pasionaţilor de călătorii. În fiecare prima zi de marţi din lună, AIOS (Asociaţia pentru Înfrumuseţarea Oraşului Sibiu) va organiza întâlnirea „Călător în lume”, la TeaSpot Cafe, str. Tribunei nr. 33, începând cu ora 20:00. Întâlnirile au ca scop descoperirea de noi destinaţii de vacanţă şi culturi, la ele fiind aşteptaţi toţi pasionaţii de călătorii şi turism dar şi cei ce viseaza ca într-o zi să trăiască pe propria piele aventurile invitaţilor. Intrarea este liberă.

Teodor „Fane” Tulpan s-a născut în 1971 la Sibiu. A devenit voluntar al Salvamont Sibiu din 1993 iar prima expediţie a avut-o în 1996, la vârsta de 25 de ani, în munţii Pamir. A continuat cu expediţiile în Caucaz (1997, 1998), Tien Shan (1999), Anzi (2003), Everest (2003), K2 (2004), Chopicalqui (2005), Kilimanjaro (2007, 2009), Mont Blanc (2007), Chopta (2008), Star Mountain (2008) iar în 2011 a urcat pe Alaska, după o operaţie la coloană şi o recuperare de lungă durată. Deţine recordul mondial la lansare cu parapanta, la altitudine. El a condus prima expediţie strict sibiană în Caucaz, în 2009.

Teodor Tulpan a fost ales în 2010, dintre peste 200 de personalităţi din toate timpurile, unul dintre cei 10 Mari Sibieni, în urma numărării celor 27.000 de voturi acordate de către sibieni.