Scriu (ca să nu tac)

Observi_... mai demult era vorba conform căreia "vorbeşti ca să nu taci" era sloganul. Acum, odată cu noua lume crizată am ajuns să scriu (ca să nu tac).
Cam despre asta vroiam să zic. Nu credeam, acum câţiva ani că lumea se va schimba atât de repede, ori că eu voi face parte dintr-o schimbare atât de radicală a tot ceea ce credeam este kind of forever.Da, e adevărat, mintea mea de pe atunci era mult mai necoaptă, dar nici nu credeam că într-un interval atât de scurt se va ajunge ca mai totul să fie centralizat de la caputală. Mă imaginam în viaţa asta vorbindu-ţi o bună bucată, ei iată că acea bună bucată a fost mai scurtă în realitate, comparativ cu visurile mele. Şi de aici pot să mai deschid inelul şi să observ cum, pe lângă acest domeniu foarte multe (la modul general) s-au schimbat. le vezi şi tu, n-am să dau exemple clare acum şi aici...n-are sens. Însă aceste exemple ne fac să spunem că şi din acest punct de vedere este o ţară altfel, faţă de cea care era în copilăria noastră. Nu pre reuşesc să înţeleg cum de mai nimeni nu vede şi lucruile astea, sau m,ai bine spus cred că nu vrea să le vadă. Dincolo a rămas dincolo - stăteam de vorbă cu cineva - căruia la rândul meu i-am dat dreptate. DAAAAARRR, acest dincolo, văzut prin ochii copilăriei multora dintre noi, era acel ţinut de unde venea Coca-cola sau ursuleţii Haribo, sau alte prostioare care ne făceau mai happz pe atunci. Acum însă, acel dincolo a dispărut de ceva multă vreme. Avem şi noi cam de toate, başca că mai putem să facem una-alta şi să fim pionieri (fără aluzii) în domaniul X sau Y. Asfaltul e drept, vine mai greu, benzina e de multe ori mai scumpă, Daaaaa, nu e normal, dar nici normalitatea nu mai este cea "proverbială" de demult. Unde mai pui că a venit şi criza, motiv bun ptr. orice angajator să îl ia în calcul ca şi motiv de disponibilizări, dar până la urma urmei încep să se distingă şi acele lucruri buna pe lângă care trecem zilnic şi alţii le consideră WOW. Oraşul nostru este unul frumos, cu un farmec aparte, apreciat de din ce în ce mai mulţi turişti. Apa de la robinet e băubilă, fără a avea gust, muntele ne este aproape şi centura s-a dat deja în folosinţă. Numai câteva motive să vezi că Da, la noi e bine. Dar tot timpul mai nou se fac şi comparaţii. pentru că şi de acolo vin părerile de "Daaaaaa, daaaaarrrrrr la ei..."Boon, la ei e altfel, aici, din punctul lor de vedere e altfel, până la urma urmei este cel mai uşor şi comod să alegi. Dacă ai fericirea de a te afla în postura de a alege. Tot timpul am crezut că atunci când ai de ales între ceva şi altceva e bine în primul rând să te prinzi că ai posibilitatea de a alege. Asta vine şi din perioada pe care am prins-o la rândul meu care nu-ţi prea dădea oportunitatea de a alege. Aşa că îi înţeleg cu atât mai mult pe cei născuţi după 90, cărora le dau şi dreptate. E bine să ai de unde alege şi să faci alegerea corectă. Daaaaaar (că tot timpul e vorba de un dar, chiar dacă a trecut "luna cadourilor") în funcţie de elegerile fiecăruia vin şi responsabilităţile. Trebuie să fii cel puţin dus să spui "Şi ce-are dacă?!" sau "Mai vedem noi" odată ce şi-ai făcut un oarecare plan care-ţi va influenţa alegerea. Însă de multe ori aşa se întâmplă, aceste lucruri fiind tot mai dese, întâlnite la tot mai mulţi oameni dând şi incertitudinea care exostă de ceva foarte mult timp şi care începe să mă afecteze şi pe plen personal. Însă ce vreau să spun este că de prea mult timp se tot găseşte acel ţap ispăşitor. Ce-ar fi dacă am mai arunca mai des câte o privire în interior (prin comparaţie) şi am reuşi să vedem cu adevărat ce ne lipseşte. Poate aşa vor ieşi la iveală câteva variante de a schimba ceva care ar putea avea un efect mult mai apropiat de sufletul fiecăruia. Că dacă stăm în tribună şi ne plângem n-o să rezolvăm nimic, cred eu. E drept că nu e aşa cum trebuie, însă acest "cum trebuie" diferă foarte mult de la caz la caz, de la aşteptări la aşteptări. un singur punct e comun. Banul. Românul este firea care NU apreciază, nu evaluează...mai precus "NU mă interesează". Altfel ar vrea de toate, în acest de toate neştiind clar ce vrea, dar dacă se poate...să fie de toate. Poate şi de aceea talentele se duc, ce buni îşi încearcă norocul pe altundeva, nu neapărat din cauza banului, ci mai mult din cauza faptului că aici nu conteaza. Orice ai face. Ori e prea "hăis", ori " 'cea". Între astea 2 limite ne mai existând acel mijloc în care să poţi să...trăieşti până la urma urmei. E ianuarie, lucru rile încă nu s-au crizat, mai e timp de reflecţii interioare. Poate vom trage alte şi alte concluzii mai optimiste, care ne vor mai da speranţa că la un moment dat va fi mai bine.
Că vorba aia... "Speran'a moare ultima"