...

A fost și Oldies meeting. Festivaluri vor mai fi ! Week-end-ul se anunță din nou „kind of” plin. Ca și alte week-end-uri ce vor mai veni. Și așa se poate concluziona ceea ce eXistă. A mai venit un prunc pe lume. „Felicităăări”. A mai plecat cineva dintre noi anul ăsta. „Condoleanțe”. E mersul normal al lumii. În acele momente însă, fiecare le privește și altfel. Ptr. că lumea este prea reală.
Și a-pro-pos de asta, în lumea asta reală, unii dintre noi încearcă să își găsească chestii de care să se lege. Mai demult, oamenii se legau de cele mai simple chestii, gen mâncare. Stau la masă, povestesc unii cu alții - interacționează și / sau se deschid la minte. Poate și de aceea, astăzi tindem să zicem că mâncatul - la unii - este mai important. Tot atunci, dacă-ți plăcea de cineva, îl / o luai. Mai nou nu se mai pune accent nici pe asta.
Asta este concluzia. Mai demult se făceau diferențe pentru că se punea accent. Mai nou, ne mai punându-se accent pe nimic, nici nu se mai fac diferențe. Că tot nu contează...nimic. Mai nimic. Astăzi este o mare sărbătoare (am auzit). Tot aud de ceva zeci de ani. Erau și vorbe bătrânești vis-a-vis de ea și mai ales vreme. Cei care le băgau în seamă atunci, au transmis asta mai departe. Cei care nu...nu. E frumos afară, bate vântul...enfin.
Vreau să spun...nimic. Chiar nimic. Este sâmbătă și gata.

(Acest „articol” a fost început undeva vineri și terminat în această formă sâmbătă)