1 sau 2 ? Simplu, nu complicat.

Am tot stat de vorbă cu diferiţi pe tema căsătoriei, adică da sau ba, în ultima vreme şi tot n-am găsit un răspuns care să mă facă să zic da mă, uite cu aşa ceva asezonez şi eu, în aşa ceva cred, aşa că îmi permit să îţi fac o introducere şi să te las pe tine să îţi dai cu părerea. Ok?
Aşadar, am vorbit şi cu ai mei care cred că "a sosit vremea copile" de la vârsta lor, cu toate că n-avea legătură, pe de altă parte am asistat în viaţa asta la tot felul de întâmplări în care ei 2 şi-ai legat destinele dar ...doar pentru o perioadă scurtă de timp. Da, am întâlnit şi cazuri fericite care încă mai cred că se poate şi altele atât de fericite încât rodul lor va apuca sperăm vremuri mai bune. Şi cu toate astea mă uit atent la ei, toţi explicaţi mai devreme, să observ că într-un fel s-au schimbat. Deja nu mai au preocupări, nu mai au decît stilul împreunat "vrei dragă să??" indiferent de ce sex e cel care întrebă, dar tiereşte observând (asta în loc de nu mă duce capul mai mult)altceva nu s-a schimbat în definitiv cu ei de-a lungul timpului. La fel muncesc, la fel de puţin se întâlnesc, pot să merg cu raţionamentul logic şi să presupun că la fel de puţin îşi vorbesc, la fel...tot ce se vede de la nivelul meu.Boon. A se nota cu observaţia nr.1

Şi mă mai uit şi pe geam să observ că e tot mai nebunie afară, lumea se schimbă din punct de vedere al aprecierii omului. No more feedback, no more joy, no more happyness cum era odată (Sinceră, din inimă). Oamenii observ că au preocupări numai să nu se plictisească dar - şi aici - pe de altă parte cu toţii ne plîngem de lipsă de timp, mai ales la servicuri. Dpdv financiar la fel de greu e să îţi faci o casă, nici nu mai ştii dacă la servici o să mai vii şi mâine.Ok. Asta a fost obs. nr.2

Şi până la urma urmei - obs.3. - oamenilor le place compania altor oameni. Se cam tem de singurătate, fie că e vorba de colegi, de prieteni de oricine pe tot parcursul vieţii. Le mai place gălăgia, agitaţia, verva. Poate de aceea şi nebunia căsătoriilor din această perioadă de...4, 5 ani de cînd am început sî o observ. Târguri peste tîrguri, doamne dornice de cam de toate, domni care şi ei fug după costume, totul pentru...ce? la urma urmei.
Dar nu PENTRU ce, aş vrea să îl aflu, ci acel ceva ce te face să zici "da mai, Nu mai e bine cum e, acum vreau să fie ceva mai bun. Vreau să îmi pun capăt vieţii în acest stil si să fac cel mai important pas". Să îmi schimb viaţa din temelie, cu speranţa că va fi bine. De ce? Serios acum. Fără amăgiri pe care crezi la rîndul tău că le vei avea, sau cuvinte simple ca motivaţie gen "familia" sau "de aia". Nu. Vreau să aflu şi văd că e din ce în ce mai greu, eXact care este combinaţia care te face să ai liniştea sufletească să spui când va veni "DA". Pentru că it has to be simple. Că n'om fi toţi Einstein.
Mulţumesc anticipat.